Reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire

reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire

Procaine and Gerovital H3 could exert their action on the atherogenesis process by lipid and lipoproteins-lowering effects, procaine action on the erythrocyte membrane or by antioxidant mechanisms, reducing the oxidative stress exerted on the membrane structure and on low reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire lipoprotein. Research confirm the role of procaine and Gerovital H3 as protective agents against oxidative stress and complete data that could explain, certainly to a partial extent, their anti-atherogenic and anti-aging effects proved from a clinical standpoint in longitudinal studies.

Cremă antirid top rating după 35 masca de fata netezeste ridurile

Keywords anti-aging, oxidative stress, antioxidant, lipid peroxidation Rezumat Gerovitalul H3 și ingredientul său activ — procaina — exercită o acțiune antioxidantă prin următoarele mecanisme generale: inhibă direct generarea de radicali liberi in vitro în sisteme enzimatice și neenzimatice, limitează semnificativ desfășurarea reacțiilor de peroxidare lipidică a membranelor celulare și susceptibilitatea la peroxidare a lipoproteinelor plasmatice și modulează exprimarea unor enzime antioxidante.

Procaina și Gerovitalul H3 își exercită efectul asupra procesului de aterogeneză prin mai multe mecanisme independente, constând fie în diminuarea nivelului lipidelor și lipoproteinelor plasmatice, fie prin acțiunea procainei la nivelul membranei eritrocitare sau prin mecanisme antioxidante, diminuând stresul oxidativ exercitat asupra structurilor de membrană, cât și asupra lipoproteinelor de joasă densitate.

Numeroase studii confirmă rolul procainei și al Gerovitalului H3 ca agenți protectori împotriva stresului oxidativ și aduc dovezi care ar putea explica, desigur parțial, efectul antiaterogen și, în general, efectul anti-aging al acestor produse geriatrice, demonstrat clinic în studii longitudinale. Cuvinte cheie anti-aging stres oxidativ antioxidant peroxidare lipidică Îmbătrânirea, reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire la aspectele de biologie și chimie la cele clinice, demografice și sociale, se află în centrul gândirii omului despre evoluția sa.

În prezent, se consideră că prima cauză a îmbătrânirii este acumularea necontrolată, progresivă, a leziunilor produse în organism la nivel molecular și celular. Aceste schimbări determină declinul continuu și ireversibil al proceselor fiziologice și al diferitelor organe.

Pudra Pterostilbene beneficiază de suplimente nootropice și anti-îmbătrânire 14 Mai, 1. Ce este Pterostilbene? Pterostilbena este o substanță chimică crucială produsă în mod natural în timpul vieții unor plante ca modalitate de combatere a infecțiilor. Acest compus este similar cu un alt compus cunoscut sub numele de resveratrol și este ușor disponibil sub formă de supliment. Suplimentele cu pterostilbena sunt biodisponibile.

În România, academician prof. Ana Aslan a fost cea care a inițiat, a dezvoltat și a aprofundat cercetările legate de îmbătrânirea umană figura 1. Ana Aslan a înființat înla București, primul Institut de Gerontologie și Geriatrie din lume și a fundamentat domenii ale gerontologiei și geriatriei care reprezintă în momentul de față priorități mondiale: concepția profilactică în abordarea fenomenelor normale și patologice ale îmbătrânirii, considerând gerontoprofilaxia o metodă esențială a întârzierii sau evitării fenomenelor morbide la vârsta a treia; orientarea cercetării fenomenelor de involuție pe trei direcții esențiale: clinic, biologic și social.

Cercetările inițiate de prof. Ana Aslan încă din cu privire la influența tratamentului cu procaină novocaină asupra proceselor degenerative de vârstă s-au concretizat prin crearea produselor geriatrice Gerovital H3 și Aslavital Cu aceste două medicamente, acad. Ana Aslan a deschis era prevenției și a profilaxiei în îmbătrânire.

Ozonoterapia in cancer | Dr. Ramona-Elena Constantinescu – Neurologie si Ozonoterapie Vitan

Procaina — ingredientul activ al medicamentului Gerovital H3 Procaina — compus chimic sintetizat de Alfred Einhorn în — a fost introdusă în practica medicală sub numele de novocaină și reprezintă prototipul anestezicelor locale. Ana Aslan și școala sa, după numeroase cercetări clinice și experimentale figura 3 1.

regim de frumusețe anti-îmbătrânire doi tratamente riduri de expresie

Efectele terapeutice obținute în urma administrării sistemice și efectele anestezice reprezintă două aspecte farmacodinamice distincte ale procainei și sunt determinate de dozaj și administrare.

Se știa că, prin administrarea sistemică în concentrații mari, procaina are un efect anestezic local. De asemenea, se cunoștea faptul că, dintre toate anestezicele locale, procaina este cel mai puțin toxică. Școala românească de fiziologie, prin prof.

Cu toate acestea, dr. Ana Aslan a fost cea care a intuit și descoperit acțiuni terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de lungă durată în doze mici, cu rol curativ și profilactic 2. Pentru a-i asigura soluției de procaină o mai bună stabilitate, farm.

Terapia Antiimbatranire

Elena Polovrăgeanu i-a scăzut pH-ul la 3,3 față de 4,5 biogeneza tenisului anti-imbatranire, fapt care permite menținerea în organism a unei cantități mai mari de procaină înainte ca aceasta să reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire hidrolizată în APAB și DEAE. La nivel celular și molecular, situsurile de acțiune a procainei și produșilor săi de metabolism sunt multiple, fapt ce susține numărul mare de efecte terapeutice.

Stresul oxidativ apare în celulă ca urmare a dezechilibrului dintre factorii prooxidanți și sistemele antioxidante protectoare, în favoarea prooxidanților. Douăzeci de ani mai târziu, D. Harman afirma că acumularea progresivă și ireversibilă a leziunilor oxidative provocate de radicalii liberi în organism contribuie la modificarea funcțiilor fiziologice, la o incidență crescută a bolilor și la o reducere a duratei de viață. Cutler a reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire o corelație negativă, semnificativă, între viteza reacției de autooxidare a țesuturilor, cantitatea de substrat peroxidabil și potențialul maxim al duratei de viață a speciei 4.

Mecanismele naturale de apărare a organismului împotriva atacului radicalilor liberi variază de la o specie la alta, precum și în cadrul țesuturilor aceleiași specii.

Iar G. Barja arată, încă viteza de generare a radicalilor liberi la nivel mitocondrial determină, de fapt, rata îmbătrânirii, precum și durata maximă de viață a diferitelor specii 5,6.

Deși nu a fost dovedită în totalitate o legătură clară între stresul oxidativ și patologiile îmbătrânirii sau durata de viață, teoria stresului oxidativ rămâne totuși cea mai viabilă ipoteză formulată până în prezent.

vanessa anti aging Produs de bucurie anti-îmbătrânire elvețian

Această teorie are calitatea de a explica, reuni și integra cea mai mare parte a mecanismelor senescenței, iar markerii cumulativi ai stresului oxidativ pot fi evaluați ca biomarkeri ai îmbătrânirii organismului, la nivel celular și sistemic. Dat fiind interesul crescând pe care îl prezintă strategiile de prevenție a bolilor și strategiile anti-aging, antioxidanții reprezintă o arie majoră de interes, iar testarea acțiunii antioxidante a unei molecule a devenit o componentă esențială în cercetare și în industria farmaceutică.

Mai mult, trebuie avut în vedere și faptul că aceste tratamente se suprapun peste sistemele antioxidante endogene.

Ozonoterapia in cancer

Deci mecanismele de acțiune antioxidantă depind reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire mediul biologic, extrem de complex, în care se desfășoară acestea, de interrelația cu alte molecule prooxidante sau antioxidante 7. Antioxidanții sunt molecule substanțe care au capacitatea de a inhiba sau de a micșora viteza de oxidare a altor molecule. Ei au capacitatea de a reacționa cu radicalii liberi și de a neutraliza efectul lor lezional prin donarea unor electroni, rezultând radicali mai puțin reactivi sau chiar produși stabili.

Există o mare diversitate de compuși și de biomolecule care au această proprietate, iar aceștia prezintă o mare diversitate privind reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire pe care o au față de diferiți radicali liberi 8,9. Cornelia Rusu a inițiat reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire studii privind acțiunea antioxidantă a Gerovitalului H3, în contextul cercetărilor de biologia îmbătrânirii axate în principal pe rolul radicalilor liberi în îmbătrânire și în patologia asociată vârstei.

Acțiunea antioxidantă este atribuită procainei, dar și celorlalți constituenți ai GH3 reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire Aslavitalului: sărurile de potasiu, acidul benzoic și acidul glutamic Pe măsură ce Teoria stresului oxidativ a fost fundamentată la nivel internațional cu noi argumente, și cercetările desfășurate în INGG au luat amploare, fiind investigate mecanismele implicate în efectul antioxidant al procainei și al GH3 la nivel celular, molecular și sistemic, prin utilizarea unor diferite modele experimentale, atât in vitro, cât și in vivo — pe culturi de celule și pe animale de experiență, precum și cercetări clinice, de testare a acțiunii antioxidante și antiaterosclerotice a Gerovitalului H3.

Modele de studiu in vitro a procainei și a Gerovitalului H3 Numeroase cercetări au investigat efectul procainei și GH3 în cadrul unor sisteme generatoare de radicali liberi, in vitro.

Gerovital H3 – mecanisme biochimice implicate în acţiunea antioxidantă

Efectul inhibitor al acestor produse asupra producerii de radical superoxid O2. Astfel, GH3 și Aslavitalul la diferite concentrații 0,2; 0,4; 0,6; 1 și 2 mM concentrație de procainăprecum și ingredienții lor inhibă în mod diferit generarea radicalului superoxid Deși în acest model experimental procaina nu exercită efecte evidente reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire cursul diferitelor etape ale generării de radical superoxid, prezența ei în sistem infuențează acțiunea inhibitorie exercitată de compușii din compoziția GH3 și a Aslavitalului asupra sistemului transportor de electroni.

Tot prin utilizarea unui sistem de generare a radicalului superoxid, dar enzimatic — reprezentat de xantină și xantin-oxidază —, a fost examinat modul în care aceste preparate farmaceutice acționează asupra unei surse biologice, endogene, de radicali liberi, care contribuie in vivo la lezările oxidative tisulare, în cursul ischemiei, urmată de reperfuzie Anionul radicalic superoxid O2. Reducerea INT a fost înregistrată în prezența a diferite concentrații de procaină și Gerovital H3, comparativ cu superoxid dismutaza SOD — enzima antioxidantă care detoxifiază superoxidul în condiții fiziologice figura 4.

Cercetările in vitro efectuate pe celule izolate din sânge eritrocite, limfocite, trombocitepe organite subcelulare izolate din omogenate tisulare de șobolan și reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire animale în cultură, au generat și un număr semnificativ de rezultate privind efectul procainei reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire al Gerovitalului H3 asupra peroxidării lipidice.

Peroxidarea lipidică este un proces de deteriorare oxidativă a lipidelor nesaturate și determină în primul rând alterări ale structurii și permeabilității membranei. Reacțiile de peroxidare au un mecanism complex, rezultând numeroși produși de degradare cu structuri diferite, cum ar fi: izoprostani, hidroperoxizi, diene conjugate, malondialdehidă MDA4-hidroxinonenal 4-HNE.

Boli asociate cu reacţii inflamatorii Exogeni radicali liberi care pătrund în organism din mediul extern Radiaţia ionizantă și UV Poluarea stratului de ozon, oxizii de azot Consumul de alcool și nicotină Anumite medicamente citostatice Antioxidanți Substanţele care neutralizează efectul potenţial negativ al radicalilor liberi formează sistemul de apărare antioxidantă din care fac parte: Vitamine Vitamina C acid ascorbic a fost descoperită de către savantul maghiar Szent-Gyorgy Albert. El a fost primul care a reușit să extragă din ardei vitamina C, pentru această descoperire fiind distins cu premiul Nobel.

Compușii care pot reprezenta substrat în procesul de peroxidare pot fi acizii grași polinesaturați liberi sau esterificați ori colesterolul.

Peroxidarea lipidică este un proces pe care organismul îl folosește în mod fiziologic pentru modificarea pe cale oxidativă a unor stucturi organice sau morfologice.

Pudra Pterostilbene beneficiază de suplimente nootropice și anti-îmbătrânire

Din cauze încă neclare, peroxidarea poate depăși acest aspect, precum și sistemele de control biochimic, devenind astfel o condiție etiologică a unor boli asociate îmbătrânirii. Prezența în lumea vie a unor antioxidanți naturali sau de sinteză care acționează după mecanisme diferite și eficiente dovedește adaptarea organismelor și reglarea strictă a concentrației peroxizilor. Spre exemplu, la nivel mitocondrial sunt generate specii reactive de oxigen prin intermediul lanțului transportor de electroni, iar efectul lor lezional este dependent de conținutul în antioxidanți liposolubili, în principal a-tocoferol și coenzima Q Prin acțiunea sa, procaina se leagă de constituenții membranari și induce schimbări în fluiditatea membranară, în funcție de concentrația sa.

Primele studii în legătură cu efectele diferite ale procainei, la concentrații mici și mari, asupra respirației mitocondriale, au fost făcute de Aslan și Rusu La concentrații mici are loc o facilitare intramembranară a difuziei compușilor cu grupări -SH, determinând un rol protector împotriva peroxidării lipidice.

La concentrații mari, membrana celulară devine rigidă, permițând difuzia preferențială a oxigenului și accelerarea reacțiilor radicalice. Un studiu comparativ privind efectul procainei-HCl și al GH3 la concentrații mari 1 mM și 10 mMrealizat prin metoda oxigrafică pe fracțiunea mitocondrială hepatică de șobolan, a demonstrat că GH3 inhibă efectul 2,4-dinitrofenolului, de decuplant al fosforilării oxidative De asemenea, Tarba și Crăciun 14 au arătat că, la concentrații mici — M de procaină, are loc o ușoară stimulare a respirației, fără afectarea altor fenomene legate de membrană, cum ar fi potențialul de membrană, fluxul ionilor de calciu și fosforilarea.

La concentrații mai mari și M de procaină, autorii au remarcat un efect decuplant moderat, evidențiat prin creșterea ratei respirației, în starea bazală și în starea 4, din care rezultă o ușoară inhibare a stării 3 și a fosforilării. La reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire mari, efectele sunt vizibile și la nivel ultrastructural, cu o creștere a procentului de mitocondrii supercondensate și mărite în volum.

Interacțiunea medicamentelor cu enzimele lanțului respirator și ATP-aza mitocondrială sunt evenimente secundare, cele mai importante efecte fiind cele de la nivelul stratului lipidic membranar dezorganizare și permeabilizare.

Gerovital H3 – mecanisme biochimice implicate în acţiunea antioxidantă

Pe baza acestei stimulări a respirației observate la concentrații farmacologice ale medicamentului — 10 -4 M se avansează ipoteza că efectele generale în urma tratamentului in vivo nu sunt neapărat legate de o puternică stimulare a respirației, ci mai curând de o cumulare a efectelor mici la nivelul organelor bogate în mitocondrii creier, inimă, ficat.

Deci prin legarea procainei de constituenții membranari, ea acționează ca stabilizator de membrană. S-au făcut studii și pe membrana eritrocitară: acțiunea antihemolitică a procainei pare să fie corelată cu acțiunea sa antioxidantă, întrucât peroxidarea lipidică a membranei eritrocitare este un proces incipient al hemolizei.

Aslavitalul reduce acțiunea hemolitică a fenilhidrazinei și, în același timp, reduce concentrația de malonil dialdehidă MDAun indicator al autooxidării eritrocitului.

Stres oxidativ

Aslavitalul inhibă in vitro peroxidarea hepatică microzomială, ceea ce demonstrează efectul protector la nivel de membrană Modele de studiu in vivo al procainei și Gerovitalului H3 Studiile de microscopie electronică în fluorescență au arătat că, la șobolan, tratamentul cu GH3 reduce acumularea de lipofuscină — pigmentul vârstei — în creier, în testicule și în inimă Aslan A et al.

Un număr important de studii au demonstrat efectele benefice ale tratamentului in vivo cu procaină și Gerovital H3 la animale de laborator, prin modularea exprimării unor enzime antioxidante și inhibarea peroxidării lipidice. Astfel, s-a demonstrat că GH3 are un efect modulator asupra activității superoxid dismutazei SOD în creierul de șobolan. De asemenea, tratamentul cronic cu procaină, GH3 și Aslavital inhibă peroxidarea lipidică a fragmentelor mitocondriale și a omogenatului de creier de șobolan Studiile efectuate de Lupeanu și colab.

Creșterea producerii speciilor reactive ale oxigenului în îmbătrânire poate modula activitatea unor sisteme celulare de protecție antioxidantă, cum ar fi catalaza. În cursul îmbătrânirii, activitatea catalazei crește semnificativ în ficat și inimă, dar scade semnificativ în rinichi la șobolanii albi Wistar, femele.

La șobolanii masculi, activitatea enzimei din ficat scade semnificativ în procesul îmbătrânirii. Procaina și Gerovitalul H3 induc creșterea semnificativă a activității catalazei în ficat și în rinichi, la toate grupele de vârstă, și reducerea activității sale în inimă la șobolanii adulți și bătrâni, femele Cercetările privind oxidarea NADH în mitocondriile izolate din ficatul de șobolan au evidențiat faptul că tratamentul cu procaină și Gerovital H3 a indus stimularea transportului de electroni în lanțul respirator oxidarea NADH și reducerea semnificativă a generării de specii reactive ale oxigenului.

Și acest rezultat demonstrează reactiv pentru gruparea sângelui anti-îmbătrânire antioxidantă a procainei și a Gerovitalului H3 in vivo Reducerea progresivă a sintezei de ATP prin fosforilare oxidativă în procesul îmbătrânirii determină o intensificare a catabolismului purinelor, evidențiată prin creșterea semnificativă a xantin oxidazei și a urat oxidazei. Procaina și Gerovitalul H3 nu au influențat activitatea xantin oxidazei la șobolanii adulți, dar au indus reducerea semnificativă a acesteia în ficatul, rinichiul și inima șobolanilor bătrâni Diminuarea activității xantin oxidazei s-a realizat indirect, prin prevenirea conversiei xantin dehidrogenazei în l'occitane sampon, datorită capacității procainei de a interacționa cu citomembranele și de a menține homeostazia intracelulară a calciului.

Creșterea activității urat oxidazei în urma tratamentului cu procaină și Gerovital H3 ar putea reflecta abilitatea celor două medicamente de a stimula metabolismul celular.

Citițiși